Salariul minim este majorat de către Guvernul României de la 1 ianuarie 2025.
Conform noilor reglementări, începând cu prima zi a anului 2025, nivelul minim al remunerației garantate la nivel național se stabilește la valoarea de 4.050 lei lunar. Este esențial de menționat că această valoare reprezintă salariul de bază, excluzând orice alte beneficii salariale suplimentare precum sporuri sau adaosuri.
O particularitate importantă a acestei reglementări constă în menținerea unor excepții sectoriale notabile. Astfel, pentru domeniul agricol și industria alimentară se menține plafonul de 3.436 lei. În mod similar, sectorul construcțiilor își păstrează regimul special de salarizare, cu un nivel minim garantat de 4.582 lei.
Această abordare diferențiată reflectă recunoașterea particularităților specifice ale diferitelor sectoare economice și necesitatea unor politici salariale adaptate la realitățile fiecărui domeniu de activitate.
Cum vor afecta modificările legate de salariul minim antreprenorii din România?
Modificările legislative în domeniul salarial generează un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, în special în sfera costurilor operaționale.
Companiile care au în structura lor de personal un număr substanțial de angajați remunerați la nivelul minim sau care lucrează cu fracțiune de normă se confruntă cu necesitatea unei replanificări a bugetului.
Managementul organizațiilor trebuie să evalueze impactul acestei modificări asupra întregii grile de salarizare. O atenție deosebită trebuie acordată menținerii echilibrului și echității în sistemul de compensații, luând în considerare posibila necesitate de ajustare a remunerațiilor pentru personalul ale cărui venituri se situează deja la sau peste noul prag minim stabilit.
În contextul mai larg al modificărilor fiscale, se remarcă o creștere a poverii fiscale și pentru veniturile generate în afara relațiilor de muncă tradiționale.
Astfel, vor crește sumele pentru care se plătește CASS pe dividendele încasate de antreprenori în timpul anului 2025. Această situație pune presiune suplimentară asupra antreprenorilor, care vor trebui să aloce resurse financiare mai consistente pentru onorarea obligațiilor fiscale aferente anului fiscal următor.
Creștere salariul minim: ce măsuri concrete trebuie să ia un antreprenor?
În urma aprobării de către Guvern a creșterii salariului minim brut pe țară la 4.050 lei începând cu 1 ianuarie 2025, administratorul unei afaceri trebuie să ia următoarele măsuri:
Actualizarea contractelor de muncă
- Întocmirea actelor adiționale: pentru toți angajații care au salariul brut sub noul prag de 4.050 lei, administratorul trebuie să întocmească acte adiționale la contractele individuale de muncă.
- Atentie: și pentru salariații care au o fracție de normă trebuie ajustate salariile prin acte adiționale, corespondent cu norma fiecărui angajat
Aspecte specifice microîntreprinderilor
- În cazul în care ai contract de mandat, remunerația contractului de mandat trebuie mărită la 4050 lei brut/luna pentru ca firma să rămână în continuare microintreprindere (plătitoare de impozit pe venit).
- Dacă contractul de muncă al angajatului în firma ta este mai vechi de 2 ani, atunci salariul nu mai poate fi egal cu salariul minim. El trebuie sa fie cu minim 1 RON mai mare.
Pași administrativi
- Informarea angajaților: Comunicarea către angajați a modificărilor salariale și obținerea semnăturilor pe actele adiționale.
- Înregistrarea modificărilor: Actualizarea informațiilor în Revisal (Registrul general de evidență a salariaților) în termenul legal.
Considerații financiare
- Bugetare: ajustarea bugetului companiei pentru a reflecta creșterea cheltuielilor salariale.
- Analiza impactului fiscal: Evaluarea impactului asupra impozitului pe venit al afacerii și planificarea în consecință.
- Administratorul trebuie să se asigure că toate aceste modificări sunt implementate înainte de 1 ianuarie 2025, data de la care noul salariu minim intră în vigoare.
Creștere salariul minim: ce au de făcut clienții Keez?
Clienții Keez operează modificările legate de salariul minim din doar câteva click-uri în aplicație. Keez anunță individual pe fiecare client, direct din aplicație, că urmează aceasta creștere a salariului minim.
Procedura pentru actualizarea salariului minim constă în:
- un click pentru generarea actului adițional precompletat automat din SALARIZARE/SALARIAȚI.
- un click pentru tipărirea actului adițional în vederea semnării.
- actul adițional semnat se scaneaza cu aplicația mobilă Keez direct în SALARIZARE/ DOCUMENTE.
Ce efecte va avea operațiunea de majorare salariul minim pe economie pentru angajați?
Recenta actualizare salariu minim are implicații semnificative asupra obligațiilor fiscale ale contribuabililor români. În mod specific, această modificare afectează direct sumele pe care diverse categorii de persoane trebuie să le vireze către stat.
Pentru profesioniștii care desfășoară activități independente sau generează venituri din creații intelectuale, ajustarea se reflectă în fundamentul de calcul al contribuției la asigurările sociale (CAS). Deși procentul de 25% rămâne neschimbat, suma finală datorată se modifică proporțional cu noua bază de calcul.
Modificarea afectează inclusiv persoanele care se bazează exclusiv pe venituri extrasalariale și care aleg să participe în sistemele de asigurări sociale și de sănătate.
Esența acestei modificări legislative poate fi sintetizată astfel: creșterea plafonului de referință, stabilit la nivelul a 12 salarii minime brute, determină o majorare proporțională a contribuțiilor sociale, afectând atât persoanele fizice, cât și mediul antreprenorial.
Dezbaterea privind majorarea salariului minim reprezintă un subiect complex, cu implicații semnificative pentru întreaga economie. O analiză atentă a argumentelor relevă perspective diferite asupra acestei măsuri.
Creștere salariu minim: argumente pro
În favoarea majorării salariului minim stau efectele pozitive asupra productivității muncii. Cercetările arată că salariile mai mari pot stimula motivația angajaților și pot reduce fluctuația de personal. Mai mult, companiile pot beneficia de atragerea unor angajați mai productivi, ceea ce poate compensa parțial costurile suplimentare generate de majorarea salarială.
Creștere salariu minim: argumente contra
Oponenții acestei măsuri aduc în discuție trei contra-argumente importante.
- Există îngrijorări legitime privind potențialul inflaționist al creșterii salariului minim. Studiile efectuate în sectoare precum restaurantele și comerțul cu amănuntul demonstrează că companiile tind să transfere costurile suplimentare către consumatori prin creșterea prețurilor.
- Majorarea poate afecta competitivitatea companiilor, în special a celor mici și mijlocii.
- Nu în ultimul rând, există temeri că această măsură ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, pe măsură ce angajatorii caută să-și optimizeze costurile operaționale.
Este interesant de observat că, deși creșterile de prețuri afectează consumatorii, acestea pot reprezenta, de fapt, un mecanism de redistribuire a veniturilor de la consumatori către lucrătorii cu salarii mici, contribuind potențial la o îmbunătățire a distribuției veniturilor în societate.
Această complexitate a efectelor majorării salariului minim subliniază importanța unei abordări echilibrate și atent calibrate în implementarea unor astfel de măsuri.
Impact creștere salariu minim: încasări la bugetul României cu +2,9 miliarde lei
Sunt în prezent 843.668 de salariați care sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie. România are 979.852 de bugetari ale căror venituri sunt corelate cu salariul minim brut, air aceștia vor avea de la 1 ianuarie salariile mărite în funcție de coeficientul de salarizare.
Analiza previziunilor bugetare indică o creștere substanțială a veniturilor la bugetul de stat provenite din sfera asigurărilor sociale. Proiecțiile financiare estimează o majorare totală de 2,5 miliarde de lei în acest segment, cu o contribuție semnificativă, de aproximativ 1,24 miliarde de lei, generată direct de angajații din sectorul privat.
În ceea ce privește impozitarea veniturilor salariale, prognozele indică o suplimentare a încasărilor bugetare cu 442,2 milioane de lei. Din această sumă, sectorul privat va genera mai mult de jumătate, respectiv 230 de milioane de lei, demonstrând rolul esențial al mediului de afaceri în susținerea sistemului fiscal național.
Creșterea salariului minim vine pe un fond extrem de dificil pentru România care se confruntă cu cel mai mic procent de venituri fiscale raportat la PIB în Uniunea Europeană – doar 27%, comparativ cu media UE de 40%.
Problemele Guvernului României arată o situație complicată în condițiile în care deficitul bugetar a ajuns la 4,02% din PIB în primele șapte luni ale anului 2024 și se estimează că ar putea crește până la 7-8% din PIB până la sfârșitul anului. Această creștere este mult peste ținta inițială de 5% asumată de guvern la începutul anului.
România are de mult timp o problemă semnificativă în ceea ce privește colectarea taxelor
România are de mult timp o problemă semnificativă în ceea ce privește colectarea taxelor; țara noastră se confruntă și cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, estimat la peste 37% conform datelor Comisiei Europene.
Pe acest fond vine o serie de inițiative de digitalizare: e-Factura, e-TVA, e-Proprietatea, proiecte care au printre scopurile principale eliminarea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare. Nu în ultimul rând, amintim de SAF-T, proiect care de la 1 ianuarie 2025 înseamnă obligația pentru antreprenorii mici de a depune Declarația Informativă D406.
Am scris despre SAF-T pe blogul Keez aici:
- Atenție, antreprenori! E timpul să vă asigurați că sunteți pregătiți pentru Declarația Informativă D406 (SAF-T)!
- Clienții Keez nu au nimic de făcut în legătură cu SAF-T/D406
- SAF-T contribuabili mici: noutăți de la ANAF
